Curând pun poze cu 2 bâte de ale mele încrustate. Cei drept nu eu le-am meșterit...
ALĂTURĂ-TE COMUNITĂȚII NOASTRE ! CUM TE ÎNREGISTREZI PT. A POSTA PE SITE VEZI AICI (CLICK)
Cuțite ciobănești - topoare ciobănești - ciomege ciobănești - și alte arme/unelte
-
Oliviu Secara
- Site Admin
- Posts: 2094
- Joined: Tue Sep 04, 2012 5:45 pm
- Location: Bihor, Oradea
- Contact:
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
La unelte folosite de ciobani pt destelenirea(curatirea,tărșirea,runcuirea)unei paduri in pășune,putem adauga si toporul,cosorul,sapa de munte,probabil cine avea si topor-tarnacop(era unealta cea mai buna pt asta).
Ma intreb de ce fierarii nu au facut un topor-tarnacop,,ceva in genu dolabra romna ,sau topor-sapa gasit la Sarmisegetuza)modelul asta nu prea a prins la români,il intalnim la daci,la romani,dar nu a strabatut pana la noi in vreun model specific(sau cel putin nu stiu io).
Copacii odata taiati trebuiau scosi cu tot cu radacina.
Nu cred ca lasau buciumii in pamant pana la putrezirea lor, care ar fi putut dura si pana la10 ani in cazul unui copac mare.
Defrisarile s-au facut cu mult timp in urma,in ziua de azi asa ceva nu se mai poate,azi nu mai are cine sa curete ce inaintasii nostrii au destelenit...
E destul sa treci prin judetul Sibiu,Alba si sa iti dai seama ca ciobanii s-au luptat cu padurea...si au invins-o...au cam retezat-o.
Cine a trecut TransAlpina isi da seama despre ce e vorba...
Daca toti oierii erau asa porniti ca cei din Marginime,azi nu mai aveam paduri in tara
Nu mai prejos s-au lasat mocanii si motii in muntii Apuseni,intre 1800 si 1900 au avut un spor natural foarte ridicat,populatia s-a inmultit foarte mult in perioda aceea in muntii Apuseni si or fost nevoiti sa curete un munte intreg pt a-si face vetre de sate,țarini si pășuni.Azi ne uitam la emisiunea Izolati in Romania si in acele cătune ce odata erau pline de viata,acum bate vântu'...
Nu prea luam in seama lucru asta,dar pașunile alea nu s-au facut singure,ciobanii si crescatorii de animale au destelenit pamantul si se poate spune ca a fost o munca considerabila.
Din cate stiu,pana in comunism,fiecare sat facea un fel de claca pt curatarea pasunilor,acum sunt cam lasate de izbeliste.
Ma surprinde faptu ca nu s-a inventat un model de topor-tarnacop pt a satisface nevoia ciobanului de a curata,vedem ca s-au facut cutite,topoare si alte unelte cu specific ciobanesc,totusi pt destelenit nu avem ceva specific cum scriam mai sus.
Ma intreb de ce fierarii nu au facut un topor-tarnacop,,ceva in genu dolabra romna ,sau topor-sapa gasit la Sarmisegetuza)modelul asta nu prea a prins la români,il intalnim la daci,la romani,dar nu a strabatut pana la noi in vreun model specific(sau cel putin nu stiu io).
Copacii odata taiati trebuiau scosi cu tot cu radacina.
Nu cred ca lasau buciumii in pamant pana la putrezirea lor, care ar fi putut dura si pana la10 ani in cazul unui copac mare.
Defrisarile s-au facut cu mult timp in urma,in ziua de azi asa ceva nu se mai poate,azi nu mai are cine sa curete ce inaintasii nostrii au destelenit...
E destul sa treci prin judetul Sibiu,Alba si sa iti dai seama ca ciobanii s-au luptat cu padurea...si au invins-o...au cam retezat-o.
Cine a trecut TransAlpina isi da seama despre ce e vorba...
Daca toti oierii erau asa porniti ca cei din Marginime,azi nu mai aveam paduri in tara
Nu mai prejos s-au lasat mocanii si motii in muntii Apuseni,intre 1800 si 1900 au avut un spor natural foarte ridicat,populatia s-a inmultit foarte mult in perioda aceea in muntii Apuseni si or fost nevoiti sa curete un munte intreg pt a-si face vetre de sate,țarini si pășuni.Azi ne uitam la emisiunea Izolati in Romania si in acele cătune ce odata erau pline de viata,acum bate vântu'...
Nu prea luam in seama lucru asta,dar pașunile alea nu s-au facut singure,ciobanii si crescatorii de animale au destelenit pamantul si se poate spune ca a fost o munca considerabila.
Din cate stiu,pana in comunism,fiecare sat facea un fel de claca pt curatarea pasunilor,acum sunt cam lasate de izbeliste.
Ma surprinde faptu ca nu s-a inventat un model de topor-tarnacop pt a satisface nevoia ciobanului de a curata,vedem ca s-au facut cutite,topoare si alte unelte cu specific ciobanesc,totusi pt destelenit nu avem ceva specific cum scriam mai sus.
- Attachments
-
-
-
-
Pozele atasate mai sus sunt cu unelte dacice,printre care si topoarele-sapa si cateva modele de dolabra romana.
Topor-tarnacop sau topor-sapa la noi in tara cred ca sunt de data recenta(cel mult imperiu austro-ungar).
Daca stie cineva mai mult ar fi bine de adus lamuriri.
Topor-tarnacop sau topor-sapa la noi in tara cred ca sunt de data recenta(cel mult imperiu austro-ungar).
Daca stie cineva mai mult ar fi bine de adus lamuriri.
-
Oliviu Secara
- Site Admin
- Posts: 2094
- Joined: Tue Sep 04, 2012 5:45 pm
- Location: Bihor, Oradea
- Contact:
Am vazut topoare asemenatoare cu ultimele postate de mai sus la Muzeul Țării Crișurilor chiar recent când am fost. Nu am reținut foarte multe detalii însă din descrierea lor.
Atasez o poza ratacita prin laptop, bâtele sunt făcute de un domn de prin Caraș din cate mai țin minte.
Atasez o poza ratacita prin laptop, bâtele sunt făcute de un domn de prin Caraș din cate mai țin minte.
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
-
Raul Petruț
- Posts: 362
- Joined: Mon Sep 10, 2012 4:53 pm
- Location: Fildu de Jos
- Contact:
La noi in sat ciobanii vechi aveam un fel de buzdugan de lemn care era tot timpul legat de coliba. Ultimul dintre ei care il folosea (Babu) spunea ca toti inaintasii lui aveau unul pentru urs sau lup pentru cand mergeau pe munte sau in transhumahta. Din pacate nu am gasit poze cu ceva asemanator dar mai cautam.
Nu mai sunt nici Cânii bătrâni
Iar poienile-s pline spini
Nu mai e nici Florica
Mândră mai purta clopoțica
Multe trec, multe vin...
Numai amintiri rămân..
Iar poienile-s pline spini
Nu mai e nici Florica
Mândră mai purta clopoțica
Multe trec, multe vin...
Numai amintiri rămân..
Intr-una din colinzile din Bihor citite dintr-o mica culegere de colinzi(de pe net)am vazut ca era pomenita lancea la ciobani.
Nu trebe sa ne surprinda,daca mergem la muzeul din alba-iulia vom vedea lănciile folosite de catre luptatorii lui Avram Iancu.
In Apuseni is convins ca am avut mestesugari buni in fierarit...față de alte zone ale tarii.
Am ramas surprins de lanciile vazute la Alba-Iulia si de uneltele pt dulgherie(bardă,topoare,mezdrele).
Nu trebe sa ne surprinda,daca mergem la muzeul din alba-iulia vom vedea lănciile folosite de catre luptatorii lui Avram Iancu.
In Apuseni is convins ca am avut mestesugari buni in fierarit...față de alte zone ale tarii.
Am ramas surprins de lanciile vazute la Alba-Iulia si de uneltele pt dulgherie(bardă,topoare,mezdrele).
-
Oliviu Secara
- Site Admin
- Posts: 2094
- Joined: Tue Sep 04, 2012 5:45 pm
- Location: Bihor, Oradea
- Contact:
Fotografie făcută ieri în 4.01.2021 în județul Brașov, România.
În poza apare dl. Radu Mândruț cu doi dintre Corbii lui de la oi și modelul de topor ciobănesc pe care îl utilizează.
În poza apare dl. Radu Mândruț cu doi dintre Corbii lui de la oi și modelul de topor ciobănesc pe care îl utilizează.
- Toporișcă ciobănească
Dl Radu și-a exprimat acordul pt folosirea pozei. Fotografie făcută ieri în 4.01.2021 în județul Brașov, România.
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
-
Oliviu Secara
- Site Admin
- Posts: 2094
- Joined: Tue Sep 04, 2012 5:45 pm
- Location: Bihor, Oradea
- Contact:
Și textul care însoțește imaginea cu schițele și incrustările de pe toiege ce spune?
Mai jos un om care pare teleportat direct din paleolitic...
Mai jos un om care pare teleportat direct din paleolitic...
- Oier cu toiag și cu o bucata de brânză -
România ani 1930
Sursahttps://ro.pinterest.com/pin/501307002253831848/
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
Da era o viata aspra.Cu imbracamintea stateau cam rau...o femeie trebuia sa faca haine pt toata familia.
Asa s-a trait pana in anii 40-50',la stana,la sălașe,o viata de subzistenta.Nu ne dam seama ce vremuri bune traim.
In poza se vede si un cal din soiu vechi.
Ca tot veni vorba de stane si salase,aici s-au format/mentinut soiurile noastre de caini.
Asa s-a trait pana in anii 40-50',la stana,la sălașe,o viata de subzistenta.Nu ne dam seama ce vremuri bune traim.
In poza se vede si un cal din soiu vechi.
Ca tot veni vorba de stane si salase,aici s-au format/mentinut soiurile noastre de caini.
-
Oliviu Secara
- Site Admin
- Posts: 2094
- Joined: Tue Sep 04, 2012 5:45 pm
- Location: Bihor, Oradea
- Contact:
Încercări de Cârlibană la vecinii noștri din Crișana de Vest. Trebuie să recunoaștem că or fi bune în teren și acestea, însă eleganța și simbolistica decorului Cârlibanei românești este mult superioară. Ramura aromână a națiunii noastre și azi poartă stindardul dacic pe ea.
Se văd ultimele mii de ani de păstorit inclusiv prin asta, la popoarele care bineînțeles îl practicau fie sedentar și/sau transhumant.
Se văd ultimele mii de ani de păstorit inclusiv prin asta, la popoarele care bineînțeles îl practicau fie sedentar și/sau transhumant.
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
Se aseamana bine cu cârlibana,bine de tot...
Cam stim din cine se trag ciobanii in Ungaria...
Ungurii n-au venit in anii 900 cu ciobani dupa ei,nici nu s-au facut intre timp,pastorii din Ungaria au clar radacini romanesti.
Sa nu uitam ca o ramura a aromanilor a fost ateatata de catre bizabtini pe raul Sava(inainte sa vina in Grecia).
Unde crezi ca iernau aromanii aceia oile ?
Campia Panoniei a fost si pt romani si pt aromani un loc prielnic pt transhumanta.
Probabil inainte de venirea ungurilor era o masa de romani peste toata Panonia,nu ar trebui sa ne surprinda similitudinile dintre graiul Crisenesc si cel Istro-roman,chiar si aroman.
Cu siguranta inainte de venirea ungurilor lucrurile stateau altfel si era o legatura intre romani si aromani.
Morlacii in evul mediu erau inca o populatie destul de numeroasa,asimilarea lor s-a facut probabil pe la 1800.
Oamenii aceia la fel trebuie sa fi coborat iarna in campia Panonica cu oile.
La fel ca si sibienii,multi ramaneau si in satele de la campie daca le convenea noua locatie.
Cam stim din cine se trag ciobanii in Ungaria...
Ungurii n-au venit in anii 900 cu ciobani dupa ei,nici nu s-au facut intre timp,pastorii din Ungaria au clar radacini romanesti.
Sa nu uitam ca o ramura a aromanilor a fost ateatata de catre bizabtini pe raul Sava(inainte sa vina in Grecia).
Unde crezi ca iernau aromanii aceia oile ?
Campia Panoniei a fost si pt romani si pt aromani un loc prielnic pt transhumanta.
Probabil inainte de venirea ungurilor era o masa de romani peste toata Panonia,nu ar trebui sa ne surprinda similitudinile dintre graiul Crisenesc si cel Istro-roman,chiar si aroman.
Cu siguranta inainte de venirea ungurilor lucrurile stateau altfel si era o legatura intre romani si aromani.
Morlacii in evul mediu erau inca o populatie destul de numeroasa,asimilarea lor s-a facut probabil pe la 1800.
Oamenii aceia la fel trebuie sa fi coborat iarna in campia Panonica cu oile.
La fel ca si sibienii,multi ramaneau si in satele de la campie daca le convenea noua locatie.
- Attachments
-
-
Oliviu Secara
- Site Admin
- Posts: 2094
- Joined: Tue Sep 04, 2012 5:45 pm
- Location: Bihor, Oradea
- Contact:
Panonia nu era goala de populație la invazia hunilor și nici mai târziu în perioada năvălirii triburilor maghiare. Nu există vid de populație în spațiile de o asemenea importanță, bogate din punct de vedere al resurselor necesare creșterii animalelor de turmă.
Problema este că un spațiu deschis și atât de vast este greu de protejat în fața dușmanului care vine, vine. Sigur că populația băștinașă /autohtonă a fost dislocată și un procent însemnat s-a retras către Sud și către Est, dar și către Carpații Nordici unde tot locurile lor erau de fapt. Aceaste dislocări succesive sunt atestate documentar de cronicarii din orașele mai dezvoltate din Balcani și nu numai.
Iată și o filmare cu un meșter care confecționează acest tip de bâte cu cârlig pt prinderea oilor.
Problema este că un spațiu deschis și atât de vast este greu de protejat în fața dușmanului care vine, vine. Sigur că populația băștinașă /autohtonă a fost dislocată și un procent însemnat s-a retras către Sud și către Est, dar și către Carpații Nordici unde tot locurile lor erau de fapt. Aceaste dislocări succesive sunt atestate documentar de cronicarii din orașele mai dezvoltate din Balcani și nu numai.
Iată și o filmare cu un meșter care confecționează acest tip de bâte cu cârlig pt prinderea oilor.
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
-
Oliviu Secara
- Site Admin
- Posts: 2094
- Joined: Tue Sep 04, 2012 5:45 pm
- Location: Bihor, Oradea
- Contact:
"Bâta ciobănească – o operă de artă nepreţuită
De-a lungul veacurilor, semnele înscrise pe raboj, înţelese doar de acela care l-a facut, au devenit tot mai elaborate, mai estetice, deoarece erau văzute de multă lume şi caracterizau, prin aspect şi mesaj, gradul de inteligenţă al baciului. Rolul rabojului a fost preluat, în timp, de bâta ciobănească, care a devenit o adevărată carte de vizită a ciobanului, transformată adeseori într-o opera de artă nepreţuită. S-a realizat astfel, pentru prima dată în cultura populară românească, trecerea evidentă a unor elemente strict funcţionale (cu funcţie de memorare), către elemente de ordin artistic, cu funcţie estetică şi spirituală mai presus de funcţionalitate."
Sursa https://povestea-locurilor.ro/2018/11/1 ... tul-oilor/
De-a lungul veacurilor, semnele înscrise pe raboj, înţelese doar de acela care l-a facut, au devenit tot mai elaborate, mai estetice, deoarece erau văzute de multă lume şi caracterizau, prin aspect şi mesaj, gradul de inteligenţă al baciului. Rolul rabojului a fost preluat, în timp, de bâta ciobănească, care a devenit o adevărată carte de vizită a ciobanului, transformată adeseori într-o opera de artă nepreţuită. S-a realizat astfel, pentru prima dată în cultura populară românească, trecerea evidentă a unor elemente strict funcţionale (cu funcţie de memorare), către elemente de ordin artistic, cu funcţie estetică şi spirituală mai presus de funcţionalitate."
Sursa https://povestea-locurilor.ro/2018/11/1 ... tul-oilor/
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
-
Oliviu Secara
- Site Admin
- Posts: 2094
- Joined: Tue Sep 04, 2012 5:45 pm
- Location: Bihor, Oradea
- Contact:
Cârlibană stilizată și steagul UE
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
-
Oliviu Secara
- Site Admin
- Posts: 2094
- Joined: Tue Sep 04, 2012 5:45 pm
- Location: Bihor, Oradea
- Contact:
Baros de lemn vechi de peste 3000 de ani descoperit la Băile Figa, Bistrița-Năsăud
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”