PROBELE DE MUNCĂ PENTRU COPOI

[Oliviu Secara]

REGULAMENTUL PROBELOR DE MUNCĂ PENTRU COPOI

GENERALITĂȚI:

A. PROBE, ORGANIZARE, SISTEM DE NOTARE
Acest regulament este aplicabil în probele de muncă pentru copoi cât și pentru alte rase
de câini de vânătoare în vederea atestării utilitații câinilor pentru activitatea de vânătoare
și reproducție.
Datorită numărului mare de rase de copoi și a diversității acestora, ca și talie, mod de
lucru etc, regulamentele care se vor folosi la probele de lucru sunt, preferabil, cele din
țara de origine a rasei și recunoscute de FCI. Aceste probe vor fi însă, folosite ținând
seama de legislația privind vânătoarea, protecția animalelor, protecția mediului din
Romania.
Probele la care se vor examina câinii, sunt PROBE GENERALE OBLIGATORII și PROBE
SPECIALE care pot fi ținute fără restricții pe tot parcursul anului.

Fișa de arbitraj, va avea în componența ei, probele obligatorii precum și cel puțin o probă
specială, care dă denumirea manifestației.
Probele se organizează de regulă, în condiții care să imite cât mai mult practica vânătorii.
Dacă, din motive obiective, aceasta nu se poate realiza, se pot folosi și atrape.
Arbitrarea se va face de echipe de arbitrii calificați pentru probele respective. Echipa de
arbitrii este condusă de un arbitru principal, (A.Ch.R.) care poate fi ajutat de una sau mai
multe persoane desemnate de organizator, în funcție de complexitatea probelor, în calitate
de ajutoare de arbitru. Arbitrajul se poate face și ,,pe ateliere”. Fiecare atelier trebuie sa fie
condus de un arbitru autorizat A.Ch.R (F.C.I.).
Sistemul de notare este cel cu 4 puncte.
Câinii care obțin la toate probele punctaj maxim pot beneficia de titlul C.A.C. sau
C.A.C.I.T. (dacă aceasta este anunțat de către organizator).
Câinii care nu obțin la toate probele din cuprinsul fișei de arbitraj cel puțin nota 2 NU pot
promova examenul!
În funcție de importanta probelor, se aplică coeficienți de multiplicare a notei.
Nota acordată de arbitrii nu poate fi contestată.

B. DESFĂȘURAREA PROBELOR

1. TESTAREA MIROSULUI, AL MODULUI DE CAUTARE ȘI REZISTENȚĂ
Mirosul se testează lăsând câinele să caute liber. Acesta trebuie să caute și să
găsească cât mai repede urma proaspată de vânat și să o lucreze dând glas. Mirosul,
modul de căutare și rezistenta, se evalueaza pe tot parcursul desfășurării probelor.

2. LUCRUL PE URMA PROSPATA
În timpul lucrului pe urmă proasptă se notează:
1. VOINȚA DE A ȚINE URMA dovedită prin strădania câinelui de a înainta pe urma
proaspată, de lungimea urmei și de timpul de lucru pe urmă, se va nota cu 4, urma de
peste 800m și peste 5 min.
3. urma de peste 500m și 4-5 min
2. urma de 300m și 2-3 min, cu 1, urma de până la 300 mm 1-2 min. și
0. câinele care nu prelucrează urma sau nu o găseste.
2. MODUL DE FOLOSIRE AL NASULUI,
3. SIGURANȚA DE A ȚINE URMA,
4. GLASUL ‘’CHEFNITUL” LĂTRATUL PE URMA CALDĂ poate fi testat numai pe o
urmă naturală . O atenție deosebită trebuie acordată pentru a câinele care urmărește
cu voce clară distinctivă o urmă caldă din fața lui. Această voce trebuie să fie diferită,
rezonanța și diferita în funcție de ceea ce urmărește câinele (iepure, vulpe, mistreț).
Când se arbitrează acest aspect, este necesar să se observe cu atenție dacă câinele
latră numai în contact vizual direct cu vânatul sau dacă se oprește când acesta este în
mișcare și nu îl mai vede.
Se noteaza: 4 câinele care latră intens, cu pauze scurte.
3 câinele care este latra mai putin intens, cu pauze scurte .
2 câinele, care latră puțin , cu pauze mai mari,
Lătratul unui câine fără a fi pe o o urma caldă, hărțuirea vânatului fără voce sau cu
pauze mari, poate fi evaluată cel mult 1.
Lătratul la persoane, păsări, animale, etc. poate fi evaluat numai 0.
3. URMA DE SÂNGE
Acest test se face pe o urmă naturală sau artificială fără sange artificial
Acest test arată capacitatea câinelui de a urmări și găsi vânatul rănit.
Dacă nu este posibilă testarea în condiții naturale, se va folosi o urmă artificială cu o
vechime de cel puțin 3 ore.
Traseele fiecărei urme sunt marcate în prealabil de către organizator.
Traseele trebuie să aibă cel puțin 500 m, cu două modificări ale direcției, fără unghiuri
mai mici de 90 de grade.
Traseele individuale de urmărire trebuie să fie la cel puțin 150 de metri distanță între ele.
Traseele sunt marcate distinct. După aproximativ 300 de m, urma cu sânge trebuie să
continue un „ pat de sânge” care obligatoriu trebuie să fie gasită/marcată de câine.
Organizatorul va asigura un număr suficient de asistenți pentru observarea prelucrării de
către câine a urmei. Sfârșitul urmei trebuie să fie într-un loc ascuns, fără vizibilitate pentru
câine a vânatului (de preferat acoperirea lui cu crengi etc.) pentru a crește gradul de dificultate. Arbitrii trebuie să fie poziționați astfel încât să poată observa cât mai bine
reacția câinelui la găsirea vânatului dar în același timp să nu influențeze în nici un fel
munca câinelui.
Urma artificială se trasează de un specialist (cunoscator), astfel, încât să se apropie cât
mai mult de o urmă naturală.
Sfârșitul urmei artificiale trebuie să fie o piele crudă cu un mistreț (se indică folosirea unui
mistreț în carcasă) iar sângele folosit să fie a aceluiași exemplar.
Câinele care nu definitivează (găsește) piesa nu poate fi promovat.
În cazul acestei testări se urmărește:
A. CĂUTAREA CU LESA.
Câinele trebuie să fie condus cu o lesă de minim 5-6 metri, până la piesa care trebuie „
recuperată”
Observatorii urmăresc interesul câinelui de se concentra pe urmă, indiferent dacă vine de la
el sau dacă acesta trebuie încurajat de către conducator.
Nu este o greșeală dacă câinele urmărește urma ușor, pe vânt, dar cu condiția că nu
trebuie să o piardă. Nici nu este considerată o eroare o abatere scurtă de pe pistă, dacă
câinele se corectează și apoi o urmărește în continuare. Cu toate acestea, dacă este
necesar ca un câine care merge pe urmă și o pierde de mai multe ori, să fie repus de către
conducător pe urmă, scade nota cu un punct de fiecare dată când se repune pe urmă.
Repunerea pe pistă poate fi facută de cel mult trei ori, astfel încât dacă se finalizează urma,
aceasta va fi notat cu 1. Cu nota 4 se notează un câine care lucrează întregul traseu în
mod corect, fără repuneri pe urmă, iar conducătorul îl urmează, fără sa îl influențeze în
vreun fel.
Cu nota 3 dacă are o repunere pe traseu.
Cu nota 2 dacă are 2 repuneri pe traseu.
Greșeli: Dacă un câine cu un nas bun, lucrează pe o urmă de sânge și o abandonează în
detrimentul altor urme proaspete, nefiind interesat de finalizarea urmei de sânge nici la
îndemnul conducatorului. (0 puncte)
Dacă câinele care lucrează pe urmă este prea rapid și conducătorul nu poate să-l urmeze
în mod liber, este evaluat 2. (conducatorul)
B. CAUTAREA FARA LESĂ
Câinele trebuie să urmeze urma fără lesă atent observat de persoanele desemnate. Când
ajungeți la marcajul de pornire, conducătorul anunță arbitrul că dorește ca urma să fie
lucrată fara lesă. După eliberarea câinelui din lesă, (de la start) câinele trebuie să facă
urma individual.
Arbitrul care urmărește munca câinelui pe urmă, va rămâne cu conducătorul la punctul de
start. Câinele trebuie să semnaleze gasirea vânatului în termen de 5 minute de la eliberare.
Se dau 4 puncte doar unui câine care semnalizează în mod evident găsirea mistrețului rănit
la fața locului și o face constant cu lătrat caracteristic până la sosirea conducătorului. Este
important să observăm dacă este, de fapt, o semnalare al unui animal ranit găsit, sau doar
un lătrat ocazional asupra lui din agresivitate sau de frică. Câinele nu poate fi încurajat sau forțat în vreun fel sa latre. Nu se consideră o greșeală dacă câinele se oprește pentru scurt
timp din lătrat (bocit).
Dacă câinele nu reușește ca și gasitor fara lesa sau dacă nu reușește sa finalizeze urma,
conducatorul poate în decurs de zece minute (de la eliberarea cainelui) sa il cheme înapoi,
pornind in cautare pe lesa. Cu toate acestea, nota de performanță este redusă cu un punct
și toate aspectele se vor evalua sub aceasta forma.
Defecte : rătăcirea, abandonarea urmei, latrat slab, semnalizare întârziată, timp indelungat
pana la semnalare. întreruperea, abandonarea semnalizarii, lipsa interesului pentru
prelucrarea urmei și , in special, finalizarea acesteia.
C. GASITORUL.
Înainte de a începe aceast test, conducatorul trebuie să spună judecătorului modul în care
câinele îi va anunța despre vanatul găsit.De la semnele de ranire ale mistretului (
sange/par) , câinele prelucreaza singur urma de sange. Conducatorul lanseaza cainele in
cautare , acesta cauta liber , gaseste/marcheaza vanatul după care se intoarce la
conducator care asteapta la locul eliberarii.
Arbitrul situat la capatul urmei, anunta faptul ca, cainele a gasit animalul ranit și ca l-a
parasit indreptandu-se catre conducator.La intoarcere, cainele trebuie sa aibe un
comportament specific fata de conducator astfel incat sa reiasa din comportamentul lui, ca
vanatul a fost gasit, cainele trebuie sa conduca conducatorul, pe drumul cel mai scurt ,catre
vanatul gasit. După gasirea vanatului, intoarcerea la conducator trebuie sa fie facuta in cel
mult 5 minute.
Dacă cainele nu reuseste prin aceasta procedura sa finalizeze proba, la indicatiile
arbitrului acesta poate relua urma fara lesa pentru a fi examinat prin acest
procedeu.Punctajul va fi scazut cu 1 punct in acest caz iar punctele vor fi conform
procedurii de la acest tip de cautare.
Greșeli: Dacă un câine nu ajunge la vanat pentru a-l verifica și se întoarce la
conducator, existand incertitudinea ca a gasit vanatul. Dacă câinele nu informează
conducatorul despre animalul găsit în modul notificat arbitrilor de catre conducator, el nu
poate fi calificat pentru munca lui ca a unui câine gasitor.
În toate tipurile de cautare,câinele poate fi rechemat de maxim 3 ori.
Dacă câinele urmează traseul după eliberare cu voce tare, conducatorul și arbitrii îl
urmăresc liber. Gasitorul trebuie să rămână latrand(bocind) după ce semnalizeaza
conducatorul de prezenta vanatului până la sosirea conducatorului.
Câinele poate lucra pe urma timp de maximum 45 de minute.
Arbitrul poate sa opreasca testarea dacă considera ca , cainele nu face fata unei astfel de
testari, putand fi chemat un alt caine dacă exista aceasta posibilitate.
4. COMPORTAMENTUL CÂINELUI LA GASIREA VANATULUI
Comportamentul câinelui la gasirea vanatului, demonstreaza și curajul cainelui. Cu ocazia
testarilor, curajul fiecărui câine este urmarit separat.
La o singura comanda a conducatorului , cainele ,echipat cu vesta de protectie și curea de
semnalizare, este trimis sa caute.
In decurs de 5 minute, cainele trebuie sa gaseasca vanatul (sau o atrapa când nu este
posibila desfasurarea probei cu vanat).
Fiecare comandă suplimentară după ce câinele este eliberat reduce punctele cu un punct.
Cainele trebuie să caute vanatul cu pasiune și atunci când il gaseste , trebuie să-l
semnalizeze puternic pastrind constant contactul cu acesta. Nu este o greșeală dacă
câinele este prudent și se fereste sau pastreaza distanta corespunzatoare .
Se va nota cu nota4 - cainele care la vanatul gasit latra consecvent fără întrerupere.In
cazul in care se apropie conducatorul, el devine mai agresiv și pune mai multa presiune,
incercand sa determine mistretul sa se miste.
3– primeste cainele care latra constant în jurul vanatului, dar nu încearcă sa ii miste , sa
puna suficienta presiune pe el/ei astfel incat sa ii determine sa se deplaseze. Cainele nu
trebuie să lase vanatul decat o singura dată. Același punctaj primeste câinele care
semnaleaza vanatul și , este în contact constant cu el, dar este foarte precaut și mai puțin
hotarat.
2 – primeste câinele care in cazul in care gaseste vanatul, il lasa , se întoarce pentru a
latra doar după ce a auzit/ verificat prezenta conducătorului in apropiere
1 - primeste câinele care este interesat de vanat , dar trebuie incurajat de mai multe ori și
asteapta sprijin de la conducator. și nota
0 – primeste un câine care nu gaseste sau,arata frică și dezinteres fata de vanat.
5. OBEDIENTA, PLACEREA DE A CONLUCRA.
Câinele trebuie să se supună permanent conducătorului astfel încât arbitrul să fie convins
că acesta are control asupra cainelui.
Având în vedere această disciplină, toate comenzile pe care câinele le-a primit de la
conducator trebuie sa fie duse la indeplinire,
Cea mai importanta este raspunderea promta la apelul conducatorului, cainele trebuie să
vină la conducător și să poată fi legat .
Orice modalitate de chemare se poate face doar cu conditia anuntarii arbitrului in prealabil
de acest lucru.
6.COMPORTAMENTUL LA VANATUL IMPUSCAT
Comportamentul la mistret impuscat se evalueaza timp de 5 minute.
O piesa de vanat plasata in teren, trebuie gasita de catre cainele trimis sa caute de la
aproximativ 50 de metri.Conducatorul trimite cainle sa caute la o singura comanda.
Conducatorul sta pe loc in timp ce arbitrii, in pozitii care nu pot influenta prestatia cainelui, îl evaluează.
Latratul și muscarea mistretului mort de urechi par etc.lingerea locului ranii sau a unor
picaturi de sange nu este o greseala.
Dacă un câine, încearcă să rupa din mistreț și în cele din urmă mănâncă , este luat în
considerare pentru indisciplină, punctajul este 0.La fel se puncteaza și teama fata de
vanat.
4 puncte primeste câinele care semnalizeaza vanatul sau încearcă să-l ia in
stapinire,pana la sosirea conducatorului.
3 puncte câinele, care rămâne la vanatul gasit cel puțin 2 minute în timpul probei și arată
interes.
2 puncte cainele care arata retinere fata de vanat, ocolind-ul de departe sau întorcându-se
la conducator.
1 punct cainele care arata retinere și interes limitat fata de vanat.
7. REZISTENTA CÂINELUI
Câinele lucreaza constant pe toata durata examinarii, nu ramane doar în preajma
conducatorului. El trebuie să poata munci din greu în vremuri grele , in teren, vreme rea
sau zăpadă. Evaluarea finală a acestei discipline trebuie să ia în considerare, de
asemenea, condițiile meteorologice și toate condițiile nefavorabile influente care
influenteaza rezistenta cainilor testati.
8. ORIENTAREA
Aceasta testare se face doar probele se desfasoara in terenuri și in conditii de lucru
natural.
In cazul in care,in timpul probelor, cainele paraseste zona de examinare,acesta trebuie sa
se reintoarca in maxim 3o de minute. Gasirea conducatorului de catre caine ar trebui sa se
faca usor, fara ca , cainele sa se rataceasca, sa se opreasca intr-un anumit loc/perimetru (
in special sa stea și sa urle), sa astepte sa fie cautat de catre conducator.
Se puncteaza cu 0 puncte dacă cainele nu vine la sapan la sfarsitul celor 30 de minute.
9.MERSUL LA PICIOR
a) cu lesa
Câinele trebuie să meargă la picior,cu lesa ,fara a obstrucționa, a depăși, a trage
conducatorul in fata sau în spate sau lateral. Trebuie să mearga linistit, lângă piciorul
stâng, respectiv. în spatele lui. Conducatorul nu trebuie să țină lesa în mână.
Această disciplină este arbitrata pe parcursul probelor, precum și separat, dacă este
posibil, pe teren. Trebuie să se observe că câinele îl urmărește pe stăpânul său, el fiind
atent și reactionand corect la orice schimbări în direcția și viteza în timpul mersului .
Câinele controlabil este cel disciplinat, lesa in acest test nefiind un mijloc de ghidare ci eventual doar de corecție.
b) fara lesa
Câinele ar trebui să meargă liber lângă conducator, de-a lungul unei cărari in pădure,
chiar în spatele acestuia, fără a alerga în jur sau rămânând în urmă. Dacă conducătorul
se opreste, câinele va sta fără comandă. Orice comanda scade punctajul.
11.ASTEPTAREA
Termen limită: 10 minute
Proba se poate face a )cu lesa sau b) fara lesa.
Conducatorul prezinta cainele in lesa pana in locul indicat și il pune, cu sau fara lesa,(la
decizia conducatorului) in pozitia ,,sezi” sau
,,culcat” După ce da comanda “ ASTEAPTA”, se indeparteaza la aproximativ 100 m de
caine astfel incat sa nu fie vazut de catre acesta..După 5 minute, se va trage un foc de
arma, iar după alte 5 minute se va intoarce la caine.In acest timp cainele poate sa
schimbe pozitia din culcat in sezi, dar sa ramina linistit,sa nu manifeste semne de a
pleca de pe loc, sa intinda lesa, sa latre sau sa incerce sa se elibereze pentru a merge
la stapan
Se acorda:nota4 , câinelui care este liniștit în timpul asteptarii. Nu este considerata
greseala dacă cainele cauta un loc mai bun de asteptare in apropiere (max pe o raza
de 3 m in jurul locului indicat).
și nota 3, 2, 1, în funcție de intensitatea neliniștii aratata de caine.
Un câine legat cu lesa care urlă latra, se zbate și se elibereaza, părăsind locul, este
notat cu 0 .
Cainele care face proba cu lesa,se noteaza cu un punct mai putin,el placand de la nota
3.
12. COMPORTAMENTUL LA GOANA.
La instrucțiunile arbitrului, conducatorii cu câinii vor fi aliniati în fața unei presupuse goane,
eventual în același timp, aproximativ 50 pași în afara liniei. Conducatorii pot avea câini
legați cu lesa sau liber la picioar.In timpul acestei goane simulate, care este făcută de un
grup de vânători, se trage, în aer ,o dată de la distanța de aproximativ 50 de m de la
conducatori. Câinele trebuie să se comporte natural, să nu se agite tare, să se zbată, să se
străduiască sa se elibereze din lesa incercand sa fuga inspre locul sunetului sau in goana.
Un caine legat poate fi evaluat ca maxim nota 3 . Dacă câinele se duce la goana sau este
incontrolabil pe lesa, el este evaluat cu nota 0 .
13. Comportament la foc de arma
După eliberarea câinelui din lesa, când cainele se afla la 15-20 de m.de conducator, la
comanda arbitrului se trage un foc de arma.
Dacă câinele după aceasta ramane interesat de conducator și comenzile acestuia, vine
la chemare și nu ii este frica de focul de arma poate fi notat cu :

4, fiind considerat ,,rezistent la focul de arma”
3, dacă este ,,usor sensibil” aratind o usoara sperietura, continuind însă
lucru imediat, fara a cauta adapost sau sustinere din partea conducatorului.
2, dacă este ,,sensibil” când câinele se sperie evident, cauta post la
conducator, revenind însă la lucru după un timp de max. 2 minute.
1, dacă este ,,foarte sensibil” si
0, dacă este ,,fricos”


Acest regulament a fost aprobat de către Consiliul Director A.Ch.R. în Teleconferință audio-video în data de 27.05.2020 şi intră în vigoare de la aceeaşi dată.

[Oliviu Secara]