cezar osiceanu wrote:
1/2 tata + 1/2 mama este bagaj genetic ptr un intreg 1 adica un pui neconsangvinizat
Corect !
Nelu Albiter wrote:
cezar osiceanu wrote:
Daca prin consangvinizare se dubleaza mesajul unuia din parinti in cadrul aceluiasi intreg 1, un pui consangvinizat, care crezi tu ca va fi procentajul exact de gene de la tata-ptr ca dupa el se face in general consangvinizarea si cat va fi de la mama?"
Adica dupa mintea ta puii consangvinizati astfel vor fi identici genetic cu cate unul din parinti? De ce nu te spanzuri?
- termenul "
dublează" nu este cel mai potrivit - Structura bună ar fi :
crește frecvența cu care genele aceluiași strămoș se întâlnesc într-un pui rezultat din consangvinizare
EXPLICAȚIE : avem 2 genitori, mascul si femelă pe care îi împerechem; ambii au stramoș/strămoși comuni deci posedă gene comune. Puiului obținut îi va crește homozigoția cu un anumit procent - asta doar la prima monta dintre câinii înrudiți. Cu fiecare consangvinizare care se face iar, homozigoția va crește =:: deci frecvența cu care genele aceluiași strămoș se întâlnesc crește. Rezultă ca produsul va avea o foarte mare asemănarea genetică cu cea a strămoșului.
cezar osiceanu wrote:
...care crezi tu ca va fi procentajul exact de gene de la tata-ptr ca dupa el se face in general consangvinizarea si cat va fi de la mama?"
Aici bănuiesc că în loc de
tată s-a referit de fapt la strămoșul comun al celor 2 genitori, masculul si femela pe care îi împerechem. Întradevăr, la fiecare astfel de împerechere procentajul de gene crește foarte mult, dar la animalele cu fecundare încrucișată nu ajunge niciodată la 100% pt. că ar fi incompatibile cu viață, starea de normalitate a animalelor fiind heterozigoția.
Cred că ceea ce a dorit să transmită dl. Osiceanu mai sus, ar suna așa:
”Prin consangvinizare, crește frecvența cu care genele strămoșului se întâlnesc in cadrul aceluiasi intreg 1, un pui consangvinizat. Care crezi tu ca va fi procentajul exact de gene de la antecesor (strămoș mascul - ptr ca dupa el se face in general consangvinizarea ) si cat va fi
procentajul de gene care nu are nimic în comun cu strămoșul pe care s-au făcut consangvinizările repetate ? ”
- Răspuns:
TEORETIC ACESTE PROCENTAJE SE POT CALCULA DUPĂ LEGILE ȘI FORMULELE EXISTENTE!
Nelu Albiter wrote:
cezar osiceanu wrote:
"Daca depasesc 50% sau sunt egale cu 50% sunt sau nu surori dpdv genetic "
repet: de ce nu te spanzuri?
- aici se referă la asemănarea genetică foarte mare dintre doi indivizi și principiul este corect conform geneticii
Nelu Albiter wrote:
... pentru ca tot la fiecare generatie fondul mostenit de la (celebrul de acum) A-Nuc se injumatateste!!
Greșit !
- doar la prima generație fondul genetic al unui părinte se înjumătățește. La montele următoare fondul aceluiași individ(părinte) devine mai mic cu 1/4, 1/8, 1/16 și tot așa, asta doar în cazul în care se monteaza mereu exemplare care nu sunt înrudite în nici un fel .
- în cazul lui Guran de Curtea Veche, fondul genetic moștenit de la A-nuc
crește la fiecare montă cu un anumit procent deoarece provine din câini deja consangvinizați pe A-nuc, ba mai mult există și câini înrudiți (frați de cuib) care participă, aceștia nefiind înrudiți cu A-nuc !
Nelu Albiter wrote:
Si nimic nu garanteaza ca puiul nu mosteneste genele omoloage de la celalalt parinte si ca genele lui A-Nuc dispar.
- Imposibil !
Genele sunt situate pe cromozomi în
locusuri(poziție fixă, determinată).
Când are loc recombinarea genetică, cromozomii omologi fac schimb de fragmente cu toate genele care sunt situate pe acele fragmente. Gena conține informație codificată.
Genele alelomorfe sunt genele situate în același locus pe cromozomii omologi au aceeiași funcție și influențează același caracter.
Eu știu că genele alelomorfe își inversează pozițiile rezultând de aici diversificarea genotipului indivizilor. -
probabil la asta v-ați referit dvs. d-le Nelu... dar dacă bagajul genetic al unui exemplar este restrâns (cazul consangvinizărilor) și informația din gene este aceeiași, oricât s-ar inversa, informația tot rămâne. E ca și cum ai schimba 2 mingi de tenis între ele - nu contează ! - sunt la fel !
O genă poate suferi mai multe mutații deodată ceea ce duce la manifestarea unui caracter fenotipic total diferit de cel al strămoșilor unui exemplar. (ex: urechi erecte la lup - urechi pleoștite la ciobănesc)
Nelu Albiter wrote:
Calculele si procentele ca in tabelul cu mazarea lui Mendel sunt valabile doar raportate la un numar mare de urmasi. La caini unde ai pui destul de putini nu mai sunt deloc exacte ...
Corect !
Dar probabilitatea rateului este foarte mare ! Și e păcat să se îmbolnăvească rasa prin abuz de consangvinizări repetate, haotico-cretinoide încă de la început făcute la noroc, nerespectându-se nimic de către niște oameni slab pregătiți.
Dacă se mai are în vedere și pe ce exemplar s-au făcut consangvinizările....
Gândiți-vă d-le Nelu că s-a discutat doar de cazul lui Guran de Curtea Veche, tatăl Adei de Codrii Vlăsiei...
Vreți să vedeți relația de sânge dintre tatăl și mama Adei de Codrii Vlăsiei ?
Dați click pe poza de mai jos:
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
