Monta exemplare inrudite

[Sorin Pop]

Buna seara,

Ma bucura faptul, ca vad aceste dezbateri pe acest forum dedicat C.R.M. Este un lucru foarte benefic si constructiv.! Dar vreau sa precizez si eu cateva lucruri...! Cresc aceasta rasa de aproape zece ani si sunt de aceiasi parere ca selectia este cea mai importanta, dar pentru asta ar trebuii sa avem cu totii o viziune comuna asupra rasei in cauza si sa ne indreptam usor, usor catre o populatie omogena. Propun o dezbatere unde sa se discute mai mult pe tema asta, toate elementele de baza si criteriile esentiale care definesc mioriticul, bineinteles cu calitati si defecte.! Clasificare...
O parere personala despre consangvinizari, este ca in viitor sa avem o grija sporita, sa evitam aceste practici cat putem de mult pt.ca acesti mioritici au fost super consangvinizati de unii indivizi iresponsabili si de aceea au aparut mari probleme la rasa.! Cred, ca in timp o sa avem nevoie de infuzii si nu de consangvinizari, datorita unei populatii scazute de indivizi.
Atentie!!! Nu avem un arbore genealogic clar in 70% din pedigree.

[Oliviu Secara]

Oliviu,

Multumesc pentru raspuns si in special pentru faptul ca ai amintit valoarea maxima a coeficientului de consangvinizare acceptat. Eu doresc sa cunosc modul in care se calculeaza acest coeficient bazat pe informatiile din pedigree. Este posibil ca unele pedigree sunt "eronate", dar singura cale de a determina coeficientul de consangvinizare sunt doar aceste informatii. Se poate programa acest calcul si vor putea beneficia si alti crescatori sau proprietari.
Poti sa-mi spui cate grade de consangvizizare exista, exemplificand gradul de rudenie dintre exemplare?

Multumesc!

" Determinarea gradului de consangvinizare prin coeficientul de consangvinizare se face după relaţia.

F(x) = Σ[(0.5)n+n1-1 · (1+ Fa)] · 100

-la puterea n+n1-1
unde:
F(x) = coeficientul de consangvinizare al individului x
Fa = coeficientul de consangvinizare al strămoşului comun
n = numărul generaţiei în care strămoşul comun se află în partea mamei
n1 = numărul generaţiei în care strămoşul comun se află în partea tatălui.
Practic, are loc însumarea tuturor coeficienţilor pentru fiecare din strămoşii comuni din pedigreu. Metoda este exactă şi, în condiţiile cunoaşterii complete a pedigreului, cuantifică aproape toate informaţiile, rezultând un coeficient de consangvinizare cumulat. În cazul stabilirii consangvinizării prin luarea în calcul a primelor cinci generaţii rezultă valoarea coeficientului de consangvinizare standard. Totuşi, valoarea coeficienţilor de consangvinizare nu ia în considerare toate poziţiile repetate ale strămoşilor comuni din pedigreu, fapt care determină obţinerea unor valori mai reduse ale consangvinizării. În funcţie de creşterea medie a consangvinizării pe generaţie (∆F) se deosebesc mai multe tipuri de consangvinizare:
- consangvinizare incestuoasă, când ∆F =12-25%
- consangvinizare apropiată, când ∆F =6-12%
- consangvinizare moderată, când ∆F =1-6%
- consangvinizare îndepărtată, când ∆F < 1%"
Dintr-o lucrare de zootehnie de Ioan Huțu și Emil Sas

[irineldumitrescu]

Multumesc pentru raspuns!