Ciobăneștii românilor din Peninsula Balcanică
Românii, popor făurit prin păstorit și lucrul pământului, abil în luptă când trebuia să se apere, dar pașnic în rest, se întindea de-o parte si de alta a cursului inferior al Dunării, iar teritoriul si arealul lui de mișcare se extindea la Nord până la limita Carpaților Nordici iar la Sud până la limita Munților Pind. Națiune română cuprinde 4 ramuri: aromânii, istroromânii, meglenoromânii și dacoromânii.
Deci nu e de mirare ca întâlnim în tot spațiul Balcano-Carpatic pe lângă tipul oilor valahe(țurcane) și tipul câinilor valahi(românești).
Aromânii, endemici în Balcani, se află pe malul drept al Dunării Inferioare (la Sudul Dunării), sunt buni oieri, oameni de știință (!) și comercianți, vorbesc dialectul aromân al Limbii Române și au contribuții semnificative în cultura și formarea statelor balcanice, inclusiv a Greciei și a statelor central europene precum Ungaria de azi. Cu toate că au existat numeroase încercări nu au reușit să-și formeze o entitate statală distinctă, iar slavii veniți au și reusit să se impună. În schimb, dacoromânii aflați pe malul stâng al Dunării (La Nordul Dunării) au reușit să se protejeze și să se salveze formându-și stat național.
Între timp, acest stat național urmărește să se refacă prin reunirea României cu Republica Moldova, teritoriu care în repetate rânduri a fost anexat de slavii ruși.
Aceasta poza este facuta de arheologul italian Luis Maria Ugolin în anul 1926 la Ksamil Butrint în timpul unei expediții arheologice. Au fost făcute mai multe poze cu aromânii. Când acest arheolog a venit la Ksamil, noaptea a auzit câini molos și s-a oprit și a vorbit cu aromânii întâlniți. Multe poze cu aromâni și câinii lor se afla astăzi la Institutul Cultural Italian.
- Ciobăneștii Aromânilor - poza este facuta de arheologul italian Luis Maria Ugolin în anul 1926 la Ksamil Butrint