____________________________________________________________
18.08.2015 /RO FCI-Standard Nr. 350
CIOBĂNESC ROMÂNESC CARPATIN (Romanian Carpathian Sheperd Dog)
TRADUCEREA : Jennifer Mulholland and Raymond Triquet (engleză, franceză). Revizuit de către Renee Sporre-Willes ( versiunea în limbă engleză).
ORIGINE : România.
DATA PUBLICĂRII STANDARDULUI OFICIAL ÎN VIGOARE :09.06.2015.
CLASIFICARE F.C.I.: Grupa 1: Ciobăneşti şi câini de cireadă ( cu excepţia câinilor de cireadă elveţieni).
Secţiunea 1: Câini de turmă. Fără probe de lucru.
SCURT SUMAR ISTORIC: Ciobănescul Românesc Carpatin a fost selecţionat dintr-o rasă endemică prezentă în spaţiul Carpato-Danubian. De secole, principalul criteriu de selecţie a fost utilitatea sa, acesta păstrându-şi caracterul intact până în prezent.
Primul standard al rasei a fost redactat în 1934 de către Institutul Naţional Zootehnic. Prezentul standard a fost modificat şi revizuit în 1982, 1999 şi 2001 de către Asociaţia Chinologică Română iar în 2002, Comisia tehnică a A.Ch.R. a reformulat standardul în conformitate cu modelul propus de către F.C.I.
ASPECT GENERAL: Câine de talie relativ mare, agil, niciodată greoi, cu aspect general viguros. Corp de format rectangular, crupa lată, uşor înclinată, pieptul este lat şi adânc, umărul lung şi uşor înclinat. Dimorfismul sexual este bine marcat, masculii fiind mai înalţi şi mai puternici decât femelele.
PROPORŢII IMPORTANTE: Lungimea craniului este uşor mai mare sau egală cu jumătate din lungimea totală a capului. Lungimea corpului este întotdeauna mai mare decât înălţimea la greabăn. Femelele pot avea regiunea lombară puţin mai lungă. Adâncimea pieptului este aproximativ jumătate din înălţimea la greabăn.
CARACTER / TEMPERAMENT: Câine cu un instinct natural de pază, curajos, se distinge prin ataşamentul său instinctiv şi necondiţionat faţă de stăpânul său. Este demn, calm şi echilibrat.
CAPUL: Tip lupoid.
REGIUNEA CRANIANĂ: Ciobănescul Românesc Carpatin este de tip mezocefalic, capul fiind puternic dar nu greoi. Craniul este lat şi uşor rotunjit, mai lat între urechi se îngustează progresiv spre stop. Depresiunea frontală este relativ lungă şi suficient de pronunţată.
Stop: Moderat, niciodată prea pronunţat sau prea şters.
REGIUNEA FACIALĂ:
Nasul: Mare, lat şi întotdeauna negru.
Botul: Puternic, în secţiune aproximativ oval, în formă de trunchi de con. Lungimea lui este uşor mai mică sau cel mult egală cu cea a craniului.
Buze: Groase, bine pigmentate, bine aplicate cu o comisură bine închisă. Maxilare/Dinţi: Maxilare solide, puternice şi drepte. Dentiţie puternică, muşcătura în foarfecă cu arcadele incisivilor uşor rotunjite.
Obraji: Uscăţivi, maseteri puternici dar niciodată proeminenţi. Pielea este bine întinsă.
Ochi: Migdalaţi, uşor oblici, nu prea mari în raport cu dimensiunile craniului, de culoare brun închisă. Nu sunt proeminenţi şi nici înfundaţi în orbite. Pleoapele sunt negre şi îmbracă bine forma globului ocular.
Urechi: Nu prea mari, triunghiulare, prinse puţin mai sus faţă de linia ochiului, cu extremitatea uşor rotunjită, bine lipite de obraji.
GÂT: Musculos, foarte puternic, de lungime medie, formând un unghi de cca. 50° în raport cu orizontala.
CORP: Viguros, bine dezvoltat, de formă uşor rectangulară. Linia superioară: Dreaptă şi fermă.
Greabăn: Puţin marcat.
Spate: De lungime potrivită, drept, solid şi musculos.
Şale: Puternice şi musculoase dar nu prea late, de lungime potrivită, nici prea lungi (linia superioară pierzând astfel din fermitate), nici prea scurte.
Crupă: Musculoasă şi lată, de lungime potrivită, uşor înclinată, niciodată căzută. Piept: Bine dezvoltat, bine coborât până la nivelul coatelor, destul de lat. Coaste solide, bine arcuite, niciodată în butoi.
Linia inferioară: Potrivit de ridicată, abdomen ridicat dar nu supt şi nici căzut.
COADĂ: Prinsă destul de sus, stufoasă, acoperită de păr abundent. În repaos, ea este purtată jos, dreaptă sau uşor în formă de sabie, atingând punctul jaretului. Când câinele este atent sau în acţiune, ea este purtată ridicată, putând depăşi nivelul spatelui; nu este nici culcată şi nici rulată pe spate.
MEMBRE:
MEMBRE ANTERIOARE: Cu osatură puternică.
Vedere de ansamblu: Văzute din faţă sau din profil, membrele anterioare au aplomburi bune şi sunt perpendiculare pe sol.
Umeri: Solizi, potrivit înclinaţi.
Coate: Bine apropiate de corp, nedeviate spre exterior sau răsucite spre interior. Antebraţ: Drept, foarte viguros, cu secţiune ovală.
Metacarpiene: Scurte, uşor înclinate.
Labe anterioare: Ovale, masive, compacte.
MEMBRE POSTERIOARE:
Vedere de ansamblu: Cu aplomburi bune. Musculoase, cu osatură solidă şi cu angulaţii bune.
Coapsă: Lată, foarte musculoasă.
Gambă: Puternică, musculoasă, de lungime potrivită.
Jaret: solid, ferm, nici prea înalt (determinând astfel o accentuare a angulaţiei grasetului), nici prea coborât.
Metatars: Solid, vertical.
Labe posterioare: Ovale, bine dezvoltate şi compacte, uşor mai mici decât cele anterioare. Degetele sunt arcuite şi strânse. Se vor îndepărta eventualii pinteni, mai puţin în ţările unde această practică este interzisă prin lege. Cuzineţii sunt elastici şi rezistenţi.
MIŞCARE/ALURA: Mişcarea este degajată şi cu o bună alonjă. Trapul este viguros şi susţinut. Membrele se mişcă în planuri paralele.
PIELE: Pigmentată cenuşiu. Trufa, marginile pleoapelor şi buzele trebuie să fie de culoare neagră. Se preferă unghiile de culoare cenuşie sau neagră.
ROBĂ:
Păr: Părul este aspru, des şi drept. Subpărul este dens şi moale. Cu excepţia capului şi feţelor anterioare ale membrelor unde este scurt şi plat, părul este abundent pe tot corpul, de lungime potrivită. Pe gât, faţa posterioară a membrelor şi pe coadă, părul este mai lung, abundenţa părului în aceste regiuni fiind tipică.
Culoare: Nisipiu cărbunoasă (gri-lupie) de nuanţe diferite, adesea mai deschise pe părţile laterale şi mai închise pe părțile superiore ale corpului. Marcajele alba sunt permise pe bot, frunte, gât, piept, membre și coadă.
TALIE ŞI GREUTATE:
Înălţime la greabăn:
Masculi: Înălţimea ideală 65-73 cm.(+ - 2 cm.).
Femele: Înălţimea ideală 59-67 cm.(+- 2 cm.).
Cu toate acestea impresia generală este întotdeauna cea mai importantă.
Greutate: În raport cu talia, dând impresia unui câine puternic dar nu greoi.
DEFECTE : Orice abatere faţã de cele de mai sus constituie un defect care se va penaliza în funcţie de gravitatea abaterii respective ce afectează starea de sănătate şi bunăstarea câinelui şi măsura în care este afectată capacitatea de a-şi îndeplini sarcinile tradiţionale.
DEFECTE GRAVE:
- Orice abatere faţă de cele de mai sus şi care afectează utilitatea.
- Constituţie fragilă sau prea greoaie.
- Ochi de culoare prea deschisă (galbeni).
- Pleoape inferioare foarte căzute, descoperind globul ocular, buze foarte cărnoase
şi comisuri căzute.
- Defecte importante de pigmentaţie.
- Lungime excesivă a corpului (mai mult de 10%) sau corp inscriptibil într-un pătrat.
DEFECTE ELIMINATORII:
- Exemplare agresive, fricoase sau foarte timide.
- Orice exemplar prezentând anomalii fizice sau comportamentale va fi descalificat. - Letargic.
- Exemplare clar atipice, cu aspect ce aminteşte de acela al molossoizilor.
- Lipsa unui PM3 şi a altui dinte, lipsa unui canin, lipsa unui PM4, lipsa unui molar
sau lipsa a trei dinţi sau mai mulţi (cu excepţia PM1 şi M3).
- Prognatism superior, prognatism inferior, muşcătură în cleşte.
- Osatură foarte fină.
- Cutie toracică insuficient dezvoltată.
- Lipsa subpărului, păr altfel decât scurt pe cap şi feţele anterioare ale membrelor;
păr creţ sau grifonat, păr sârmos, păr lung, moale, mătăsos, formând cărare pe mijlocul spatelui.
- Depigmentare importantă a pleoapelor, a trufei, a pielii sau a buzelor; eterocromie oculară (ceacâr).
- Culoare : maron, tigrat, galben sau bălţat cu aceste culori.
N.B. :
- Masculii trebuie să aibă două testicule cu aspect normal, complet coborâte în
scrot.
- La reproducţie se vor folosi doar exemplarele funcţionale şi clinic sănătoase ce prezintă conformaţia tipică rasei.