Ciobăneştii Bălani - Pot constitui o nouă rasă

[caesaredelweiss]

Cu Cainele de munte de Pirinei si cu Ciobanescul de Tatra seamana Balanii. De asemenea Maremmano-Abruzzese. Dar, daca se gasesc particularitati care sa i diferentieze de aceste rase, in masura in care s ar putea stabiliza in timp, pe multe generatii, niste trasaturi distinctive, ar fi interesant sa se stabilizeze o rasa, ori macar o varianta de Carpatin, cu arbitrare si cu imperecheri separate.

[Novaconi]

In Europa avem aceleasi rase de caini purtate de pastori si crescatori de vite prin migratii,stramutari,transhumanta,de nevoie(adica au vazut ca e un soi bun de caine si l-au prasit si alte popoare.
Asa gasim balanaul pana in spania,asa gasim mioritucul pana in Portugalia,asa intalnim Floranul(alb-negru)cel asemanator cu Ciobanescul de Bucovina,il intalnim peste tot in tara,in Balcani chiar si in Olanda si nu numai.
Asa gasim Corbul in Macedonia,in Turcia si la popoarele turcice din Asia,asa gasim chiar mioriticul din Portugalia pana in celalalt colt al Asiei...asta-i cel mai mare mister ar Chinologiei Romane si Europene ... ce cauta Mioritcul din Portugalia pana in Coreea de Sud ( Sapsali dog)
https://images.app.goo.gl/5Wv1ETSFViif8Qqy8
Nu trebe sa ne mire ca intalnim Balanul peste tot in Europa.
Foarte greu e de gasit obarsia cainilor,a spune azi de unde se trag cu adevarat e foarte greu,putem doar sa-i crestem mai departe cu dragoste.
Ce am vazut e ca toate soiurile noastre de caini s-au "dedat" cumva dupa sufletul romanesc si si-au format un stil de lucru(hartuire a pradatorului)la stana,nu sunt asa agresivi ca si asiaticii,se bazeaza poate unul pe altul si pe cioban ceea ce ii scapa de multe.
Un caine agresiv sfarseste prin agresivitatea si mandria lui prin a fi gheranit de urs sau incoltit de lupi.

[Oliviu Secara]

Ciobănesc Românesc Bălan din zona Câmpulung Moldovenesc

Ciobănesc Românesc Bălan din zona Câmpulung Moldovenesc

[Oliviu Secara]

Ciobănesc asemănător Bălanului la o turma de capre în Grecia. În video apare și un ciobănesc sur cu guler alb îngust, asemănător Carpatinulului; ambii câini apar consecutiv de la minutul 1:15.



Foto

Ciobănesc asemănător Carpatinul în Grecia

Ciobănesc asemănător Bălanului sau Carpatinului cu defect de culoare (alb) în Grecia?

[Novaconi]

Nu e de mirare.
La inceput apare si un copoi,grecii au aceiasi soi de copoi ca si al nostru,doar ca e mai mic de inaltime cred.
Sa nu uitam de sarplaninac care se gaseste pe vechile teritorii ale iliriei si dalmatiei.
Sarplaninacul se aseamana foarte mult cu caucazianul.
Romanii au atestat stramutarea unui popor caucazian de 200000de inși pe teritoriile Iliriei.
Oamenii aia au venit cu cățel si purcel cum e vorba romanului si cu siguranta au lasat urme in fizionomie,limba si au adus cu ei probabil si cainii lor.Cu 200000 de oameni chiar in ziua de azi faci un județ.
Sunt unii sârbi care spun ca Albanezii se trag din zona Albaniei din Caucaz,atat dupa similaritatea numelui regiunii,tonalitatea limbii care ei spun ca se aseamana cu una din limbille Caucaziene(am uitat sincer despre care era vorba),cat si pt izvorul istoric roman care atesta stramutarea unui popor cucazian in Iliria.

[Oliviu Secara]

Interesantă informație d-le Novaconi. Oare sugerați vreo bibliografie pt documentare?
De-a lungul secolelor, păstorii români(valahi) din Munții Carpați, prin transhumanță au dus strămoșul Ciobănescului Bălan (și nu numai) pe rutele lor de mii de kilometri parcurse cu turmele de animale răspândind acest tip de câine în jurul Lanțului Munților Carpați și chiar dincolo de Stepa Panonică până în Italia centrala, iar mai târziu acest câine preluat și transformat mai apoi, a putut ajunge chiar până în Munții Pirinei. De aceea vom întâlni rase asemănătoare Bălanului în Ungaria , Italia( Maremmano-Abruzzese Sheepdog ) , Franța ( The Pyrenean Mountain Dog ) , dar și în Polonia de azi precum ciobănescul "polonez" de Tatra ( Polski Owczarek Podhalański ) . Chiar si acum în munții Poloniei de azi, dar și în țările învecinate , în regiunea Moravia dar și în regiunea Tatra găsim nuclee compacte, importante de pastori valahi(români) care viețuiau deja și în aceste regiuni ale Vechii Europe la momentul invaziilor succesive ale slavilor. Cei care încă au reușit să-și păstreze identitatea si au convingerea băștinașului, a omului endemic, sunt Boiki, Lemki, Volohii, Dolinienii și Goralii populații din Polonia de azi și care își asumă descendența proto-românească.
Mioriticul a ajuns și el conform HĂRȚILOR CU TRASEELE OIERILOR ÎN ZONA CRIMEEA-CAUCAZ-CASPICĂ. VEZI MAI MULT PE TOPICUL "Ciobănescul Mioritic și verișorii lui" viewtopic.php?p=15109#p15109

Trebuie sa ținem cont puțin mai mult de istoria modernă a Românilor începând cu 1800, perioada formarii Statelor naționale în Europa ca să înțelegem mai bine inclusiv etapele și chiar prezentul României și al Republicii Moldova.

[Oliviu Secara]

În Mureș

[Oliviu Secara]

Un exemplar de Ciobănesc Românesc Bălan pe care eu îl consider tipic pentru populația canină existentă din care s-ar putea selecta baza pentru conturarea cât mai aproape de realitatea din teren a celei de-a V-a rase de Ciobănești Românești.

Câine fotografiat de un amic în zona Pasului Pintea (pasul Gutin) din Munții Gutâiului cum mergi dinspre Sighetul Marmației spre Baia-Mare.

[Oliviu Secara]

Un alt capitol important ar fi dacă acest grup de entuziaști ai Ciobanescului Românesc Bălan ar înțelege faptul că denumirea unei rase naționale trebuie aleasă chiar în litera și spiritul național (nu local sau regional);
deci alegerea unei denumiri care să satisfacă acest principiu se impune încă din startul proiectului de rasă.
Mai pe scurt:

Denumirea sugerată: Ciobănescul Românesc Bălan





NU Ciobănesc B. de Transilvania NU

Istoria este suficient cunoscută pt a ști că regiunea Transilvaniei cu toate subdiviziunile sale întregi înseamnă România, iar cei care inițiază un astfel de proiect de rasă nu au nici o scuză dacă râmân analfabeți la acest capitol.

„Transilvanismul” este o ideologie de substitut. Rădăcina ei majoră nu a fost în niciun caz „prezervarea diversităţii etnice a Ardealului”, cât... înfrângerea Imperiului Austro-ungar, destrămarea imperiului şi unirea firească a Transilvaniei cu România. Intrarea regiunii în statul român este raţiunea „transilvanismului”. „Transilvanismul” a fost, de fapt, singura ideologie care a mai rămas intelectualităţii maghiare pentru a NU accepta, fie şi tacit, integrarea regiunii în statutul român, pentru a nu legitima 1 decembrie 1918, pentru a ridica o baricadă chiar şi atunci când era evident că lupta era pierdută... Cum avea să spună un senator maghiar de la Budapesta în interbelic, „a fi transilvanist înseamnă a trăi periculos si a rămâne maghiar.”

Acesta a fost, de fapt, mesajul lui Kós Károly, şi de aceea a fost el decorat după Diktatul de la Viena de către alt „multiculturalist” celebru, Miklós Horthy.

În realitate, Kós Károly nu dădea doi bani nici pe români, nici pe multiculturalism. Proba? Niciodată, înainte de 1918, marele arhitect nu a pledat pentru o recunoaştere reală şi o integrare armonioasă a majorităţii româneşti - pe care nu o menţiona niciodată şi de care nu îi păsa. Transilvania însemna până atunci doar unguri, saşi şi secui. „Revelaţia” transilvanismului ca mod de relaţionare cu românii a venit doar atunci când Transilvania a intrat, prin Unire, în componenţa Regatului României. Şi nici asta nu s-a petrecut brusc, ci pe etape, adică doar atunci când Kós Károly s-a convins că altă posibilitate nu mai este. Primul său gest „multicultural” îl face în primăvara lui 1919, când organizează aşa numita „republică de la Călata”, o entitate de autoguvernare maghiară apărută ca reacţie la Unirea de la 1 decembrie 1918. Evident, asemenea iniţiative marginale nu aveau nicio şansă.

Aşa că devine „transilvanist”. Recunoaşte, la începutul anului 1921 – împreună cu Paál Árpád şi Zágoni István – că lupta pare pierdută şi că nu mai poate fi dusă ca înainte. De aceea a adresat un apel către maghiarimea ardeleană cu titlul de Kiáltó szó (Glasul care strigă), iar una din enunţurile-cheie ale documentului sună astfel: „Trebuie să ţinem cont de forţele noastre, să ne organizăm munca, trebuie să ştim scopul pe care vrem să îl atingem”. Iar Kós Károly îl ştia foarte bine, că de asta a fost decorat ulterior. Nu e deloc întâmplător că acest citat din 1921, ambiguu, dar limpede în ambiguitatea sa, este şi motto-ul din 2017 al Planului guvernului maghiar de acţiune în Transilvania.

Încă un episod, tot relevant. „Transilvanismul” s-a manifestat şi în literatură din iniţiativa contelui János Kemény care, în 1926, a invitat în castelul său din Brâncoveneşti personaje literare maghiare din România. Acolo a fost fondată asociaţia culturală Helikon, la reuniunile căreia Kós Károly se întreţinea cordial cu un alt „multiculturalist” notoriu… Albert Wass, persoană condamnată printr-o sentinţă definitivă pentru crime de război.

„Aţi înnebunit? Aici nu va călca picior de valah sau jidan!”

Foto: Kós Károly.

Şi în 1940 vine testul suprem pentru „transilvanism”, adică Diktatul de la Viena. Ce face Kós Károly? Simplu, se implică activ. Este decorat urgent cu cea mai importantă decoraţie a regimului Horty, Crucea Apărării Naţionale (Nemzetvédelmi Kereszt), (ziarul „Ellenzék”, Cluj, 16 iun. 1941) după care este numit profesor universitar prin crearea la Academia Agricola din Cluj a unei catedre speciale de Construcţii agricole şi devine, în acest fel, şi membru al Senatului Învăţământului Superior, calitate în care, spun cei care l-au cunoscut, „s-a opus numirii vreunui român ori evreu in învăţământul superior”: „În acelaşi timp... a acceptat şi exercitat cu o autoritate dictatorială potrivită atmosferei epocii, funcţia de preşedinte al «Breslei Miklós Barabas», singura organizaţie de artişti plastici permisă în Transilvania de Nord, în care nu a admis primirea artiştilor români şi evrei”, declarând explicit unor solicitanţi pentru intrarea în organizaţie: „Aţi înnebunit? Aici nu va călca picior de valah sau jidan!”

Cei care au înţeles cel mai bine alura strategică a „transilvanismului” şi valoarea sa de ideologie de substitut au fost istoricii unguri care l-au evaluat retrospectiv. În 1942, cunoscutul istoric László Makkai, scria în studiul său „Calea spiritului ungar in Transilvania trianonica” (A magyar szellem útja a Trianoni Erdélyben, revista „Hitel”, Cluj, nr. 7, 1942): „Transilvanismul a avut dreptate nu atunci când ademenea românimea cu sloganuri democratice şi umaniste de circumstanţă să intre într-un ocol comun (cu ungurii n.n.), ci atunci când credea cu fermitate că geniul transilvan, ca principiu organizatoric al convieţuirii popoarelor, poate fi inspirat exclusiv de ungurime. Prin „transilvanism” Ardealul şi-a creat propria-i ideologie sanstefaniana (...) Statul nu poate fi altceva decât expresia spirituală a unui singur popor, iar acel stat care poartă spiritul naţiunii ungare constituie singura forma de viaţă şi pentru popoarele nemaghiare din bazinul carpatic...”.

Acesta este Kós Károly, iniţiatorul „transilvanismului”, cel pe care autorii Planului din 2017 - guvernul ungar şi UDMR-ul -, au decis să îl transforme în steag de luptă.
“ (Dungaciu)
Chiar dacă exista în trecut ATESTAT un nucleu puternic în Transilvania cucerită, asta nu înseamnă că denumirea unei rase naționale trebuie legată strict de asta, cât timp acest tip de câine există acum in multe părți ale României .
Cu atât mai mult azi, la începutul acestui proiect de omologare.

Susține denumirea corectă a ciobănescului alb, susține ”Ciobanescul Românesc Bălan” !

[Oliviu Secara]

N-Vestul României, zona Transilvania NU devine și nici nu e o ţară distinctă și nici nu i se poate inventa o rasă canină SIMBOL ! Pur și simplu nu există argumente pt așa ceva.

Orice încercare in mod voit rău intenționată sau din lipsa de cunoaștere, contorsionată, ambiguă, sau care dislocă Transilvania din geografia ei firească, are un singur scop: acela de a evita utilizarea sintagmei „România” şi forjarea in mentalul public a unei așa zise entităţi politice şi economice distincte „Transilvania” — care a fost și este fără nici un dubiu Terra Valahorum parte integranta de drept și de fapt a Statului român.

[Oliviu Secara]

“O poză de acum 105 ani cu un bălan. Ciobănesc și câine de vânătoare, din zona Transilvaniei. Este printre cele mai vechi poze cu CR Bălan. “

[Oliviu Secara]

Filmare Bălan în Maramureș

[Oliviu Secara]

Ciobănesc Românesc Bălan la vaci

Ciobănesc Românesc Bălan

[Oliviu Secara]

Ciobănesc alb la stâna lui Pătru` între Orșova și Caransebeș

[Andrei Manasa]

Constituie o rasă veche pot spune Ciobănescul Românesc Bălan și am lăsat mai jos standardul lansat astăzi de UCHR. Felicitări pentru inițiativă și implicare în “salvarea” uneia dintre cele mai vechi rase de câini ale românilor!

Standard Ciobănesc Românesc Bălan

Standard Ciobănesc Românesc Bălan

Standard Ciobănesc Românesc Bălan

Standard Ciobănesc Românesc Bălan

[Oliviu Secara]

În apropiere de Rușchița, Caraș-Severin la paza unui atelier de prelucrare a marmurei

[Novaconi]

https://www.google.com/imgres?imgurl=ht ... /2&sfr=vfe



La comentarii pe youtube scrie că e "Indian Himalaya dog"..........

Deci Spania,Franța,Slovacia,Ungaria,Romania și partea aceea de Asia,se pare că și Balanul o călătorit mult.
Sunt câini care au ajuns prin crescătorii de oi sau prin migrații,altfel nu se poate explica,e limpede că sunt aceleași soiuri de câini(la fel ca și în cazul mioriticului întâlnit din Portugalia până in Coreea).

[Novaconi]

Poze

[Oliviu Secara]

Fotografie realizată în Munții Carpați spre finalul anilor ”50 și păstrată în arhiva personală a artistei românce Claudia Cobizeva.

Posibil pui reprezentând populația de ciobănesc bălan

[Oliviu Secara]

Ciobănesc Românesc Bălan 1985