Nelu Albiter wrote: ↑Wed Jan 20, 2021 10:50 pm
Ibanesti, Mureș. În 1938 bălanul era bun și la vânătoare de urs. N-avea nici 80 cm, nici 80 de kile, nici moloss nu era.
P. S. Nu orice câine alb e "bălanul" de care vorbim ca rasă.
Aceasta este o poză inedită. Nu am mai văzut-o niciodată. Probabil mai aveți asemenea materiale în arhiva dvs de cărți...
Cred că ar exista o baza informațională(poze vechi, poate unele descrieri) pe care să se bazeze o eventuală încercare de omologare a acestui tip de Ciobănesc, care este diferit de Carpatin și Corb și nu doar prin culoare...
Dvs. D-le Nelu ce punct de vedere aveți pe această chestiune ?
Un studiu de filogenie e o piesă puternică și ar putea sta la baza întocmirii unui astfel de proiect, cel al omologării Ciobănescului Românesc Bălan.
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
Frumos Răzvan, spune-ne mai multe despre el. Cum de a ajuns la tine? Care e istoria lui, din ce zona provine și ce planuri ai cu cățelușul ? Văd ca ai mai mulți câini și par foarte îngrijiți.
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
Bună ziua practic am vrut un Ciobănesc Carpatin el este dintr-un cuib de carpatin,și când am întrat pe un grup toți au sărit pe mine ca nu este carpatin este bălan.
Este un cățel de 4 luni și are 21kg.Este din județul Arad achiziționat.
Ce părere aveți despre acest ciobănesc alb ? E un câine al unei cunoștințe, al unui gospodar remarcabil din Câmpulung Moldovenesc. M.am hotărât să pun acum pozele. A fost fotografiat în vremea fânului.
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
Salutare! Sunt nou pe acest forum, iar prima temă care mi-a stârnit interesul a fost aceasta legată de câinii bălani. Am un exemplar care din punctul meu de vedere se încadrează într-o oarecare măsură în descrierea acestor câini. El este Bobiță, are o vârstă de 2 ani și provine dintr-o femelă proprie. Această femelă este una de satură medie, cu câteva pete de culoare gri, asemănătoare CRB. Despre Bobiță pot spune că este un câine foarte activ noaptea, latră foarte mult și patrulează tot perimetru curții. Este un cățel ambițios, curajos, care a avut de-a face cu mistreții de la vârste foarte fragede. Fie că mă credeți sau nu, pe la vârsta de 4-5 luni a intrat în lanul de porumb după un mistreț, împreună cu sora lui. Când merg cu el la plimbare prin pădure este foarte activ, nu prea îl văd, mă prinde din urmă în drum spre casă, în codru face ce știe el mai bine, adică cercetează zona în căutarea sălbăticiunilor. În privința oamenilor este mai rezervat, reacționând numai atunci când este provocat. El este și un foarte mare iubitor a animalelor domestice, având chiar și o oiță preferată .
Ciobănesc Bălan la stâna lui Vasalie Haiduc de lângă Cavnic, Maramureș. Mai avea și o cățea, tot bălană, dar era fătată de câteva zile și nu îi găsise cuibul încă.
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
Oliviu Secara wrote: ↑Tue Apr 13, 2021 1:06 pm
Ciobănesc Bălan la stâna lui Vasalie Haiduc de lângă Cavnic, Maramureș. Mai avea și o cățea, tot bălană, dar era fătată de câteva zile și nu îi găsise cuibul încă.
Mihaita Zdrite wrote: ↑Wed Apr 14, 2021 9:23 pm
Superbi bălanii..exista canisa de genu în tara?
Canisele de Ciob.R. în adevăratul sens al cuvântului sunt extrem de puține chiar și în țară, și aici mă refer la cei cele care au ca activitate creșterea, selecția și ameliorarea raselor canine naționale omologate. Cele mai multe sunt niște simple înmulțitorii, fără o filosofie în spate care să le guverneze acțiunile.
Gândește-te că o populație canină precum cea a Ciob. Bălani, care ar putea consititui o rasă cu un mic efort din partea noastră, nu are parte de atenția nimănui din domeniu. Iată că încă NU există nici un proiect de omologare sau măcar intenția la nivelul autorității chinologice din România. Poate e mai bine așa.
Singurii care au nevoie și recunosc avantajele și calitățile acestei ”rase” sunt cei care au nevoie cu adevărat de ea: crescătorii de animale, oierii.
Mai jos, începând cu minutul 10:35, vezi câteva exemplare de Ciobănesc Românesc Bălan de diferite vârste:
Oi BUCĂLĂI și câinii BĂLANI a d-lui Ion din Spermezeu
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
Ciobanescu Balan are o soarta asemanatoare cu a ciobanescului Corb.Au fost lasati mai la urma.
Ciobanescul Corb a avut noroc ca a avut in spate o mana de oameni cunoscatori si pasionati.
Ciobanescul Balan e mai des intalnit in partea Maramuresului si e legat de celelalte varietati intalnite in Ungaria(kuvasz)Slovacia,Polonia cu ciobanescu de Tatra.
Daca in regiunea unde se intalneste iel nu se vor gasi niste oameni pasionati,nu va fi omologat,nu vor fi nici canise.
Intrebare pt Oliviu Secara,la facultatea de medicina veterinara,se aduce macar aminte despre soiurile romanesti de animale(caini in cazul nostru).
Cred ca daca medicii veterinari ar invata sau ar avea o preocupare spre rasele noastre altfel ar fi situatia.
Medicii veterinari ar trebui sa vorbeasca intr-una ciobanilor si crescatorilor de animale despre rasele romanesti,mai ales cele locale cum sunt in Muntenia ciobanestii Corbi si in Maramures ciobanestii Balani.Ar ajuta la pastrarea raselor.
Să știi că dintre medicii veterinari, un procent foarte redus e interesat de rasele locale de animale, fie că vorbim de rasele canine naționale, fie că vorbim de speciile de rentă. Din păcate... Nu prea avem un cuvânt de spus în promovarea lor... Încurajările pe care le facem nu sunt suficiente, fiindcă populația își reglează animalele din bătătură după criterii economice, modă etc. Institutele de cercetare și de protejare a raselor endemice, cu zestre genetică locală sunt slabe și incapabile să sensibilizeze agricultorii mici sau mari, prin politicile pe care le duc.
Facultatea amintește doar tangențial niște informații depășite despre rasele locale de animale, iar despre rasele naționale de câini zero informații.
Instituțiile statului român sunt slabe din păcate. Doar întâmplător , fiindcă mai există oameni de bine, competenți și care au un bagaj serios de cunoștințe dobândite mai mult autodidact, în câte o poziție cheie, nu se duce totul de râpă...
Cum zicea Petre Carp "România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni. "
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
Referitor la bălani și prezenșa lor, aș putea spune că și-n zona noastră(Podișul Secașelor) erau des întâlniți, mai ales la stâni, dar și-n curțile oamenilor, și erau ”prinși” în aceași categorie cu ceilalți ciobănești, și denumiți ”câini de oi”. Roba era albă sau uneori albă cu tentă gălbuie, cu păr de lungime medie în majoritatea cazurilor.
O să caut prin arhiva familiei, poze în care apar și acești câini, să văd dacă dau de ele.
După cum discutam cu un prieten pasionat, e rușinos ca o țară ca noastră, unde câinii aceștia încă se folosesc la ceea ce s-au folosit acum 1000-2000 de ani, să aibă numai 2-3 rase de câini ciobănești, omologate, și 1-2 în curs de omologare.
Ardeleanu' wrote: ↑Wed Apr 28, 2021 10:38 am
Salutare, tuturor!
Referitor la bălani și prezenșa lor, aș putea spune că și-n zona noastră(Podișul Secașelor) erau des întâlniți, mai ales la stâni, dar și-n curțile oamenilor, și erau ”prinși” în aceași categorie cu ceilalți ciobănești, și denumiți ”câini de oi”. Roba era albă sau uneori albă cu tentă gălbuie, cu păr de lungime medie în majoritatea cazurilor.
O să caut prin arhiva familiei, poze în care apar și acești câini, să văd dacă dau de ele.
După cum discutam cu un prieten pasionat, e rușinos ca o țară ca noastră, unde câinii aceștia încă se folosesc la ceea ce s-au folosit acum 1000-2000 de ani, să aibă numai 2-3 rase de câini ciobănești, omologate, și 1-2 în curs de omologare.
Cele bune,
Bine ai venit pe forumul Ciobanestilor Romanesti, asteptam fotografiile din arhiva dvs persoanală.
Bună observația dvs. România, cea mai mare țară și ca suprafață și ca populație din Balcani are trei rase omologate internațional de ciobănești. La vestul României, în Ungaria , vecinii noștri din această țară mică de câmpie, au omologat internațional 10 rase canine majoritatea asemănătoare cu Ciobăneștii Românești omologați, dar și cu ciobăneștii la care munca de omologare nu s-a început încă...
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
Nelu Albiter wrote: ↑Fri Apr 23, 2021 8:28 pm
După secunda 60 apare un ciobănesc bălan. După mine, modelul de urmat pentru cine vrea să se ocupe de bălani.
Cine să se ocupe de Bălani D-le Nelu ?! Deși există încă o populație canina care ar putea constitui temelia unei oarecare selecții a Ciobănescului Bălan, în urma cu vreo 7-8 ani, cei din conducerea Asociației Chinologice Române spuneau ca nu sunt interesați in a depune efort pt acest caine, ca ar fi prea similar cu rase existente deja în Europa Centrală (informație parvenită pe surse) . Când ai la îndemână cercetarea filogenetica, asemănarea fenotipică nu mai e un argument.
Ca exemuplu de rasă asemănătoare cu Bălanul Romanesc ar fi Bălanul din Tatra (Ciobănescul de Tatra )... Azi la confluența dintre Cehia, Slovacia și Polonia găsim importante comunități de vlahi (Boiki, Lemki, Gorali) populație care azi și-a pierdut limba, dar care încă mai păstrează câteva zeci de cuvinte vechi românești din vocabularul ce tine de oierit. Această comunitate și-a pierdut graiul, dar nu și conștiința, este distinctă de cea poloneză , cehă sau slovacă și își asuma rădăcinile românești. Iată că aici, spre deosebire de sudul Ucrainei/Rusiei, aici s-au mai conservat(păstrat) și oamenii pe vechile vetre, nu doar câinii.
Nu e hazardat sa afirmăm ca în Polonia avem o rasă care descinde din câinele mocănesc și poartă denumirea de Polski Owczarek Nizinny (PON) și o alta rasă denumită Ciobănescul de Tatra care iată, indică tocmai zona, arealul, unde se află și azi muntenii, descendenți ai vechilor valahi, oameni de aceeiași cultură și care populau Lanțul Carpatic pe toată întinderea sa.
Nu e greu să ne folosim inteligența și să punem cap la cap unele informații și dovezi( și nu doar relicve ci iată, dovezi vii, câini care există și care au aceeiași sorginte). Dacă mai și ținem cont de provinciile istorice românești Maramureș și Moldova, Nordul Moldovei mai exact (Țara de Sus - cunoscută azi ca Bucovina) și ne aducem aminte că jumătate din acestea au fost cedate și încă sunt cedate Ucrainei, nu e greu de înțeles de ce Ciobănescul Românesc Bălan care are o densitate foarte mare mai ales în Maramureș, dar și în zona de interior al Arcului carpatic(față de alte zone ale țării) va fi regăsit puțintel mai încolo, nu la mare distanță, ci doar pâna în Munții Tatra! Pe lanțul Carpatic deci, ca un ciobănesc mai rotunjit, mai finisat, ca Ciobănesc polonez de Tatra. Dacă e să nu acceptam ca Munții Carpați și zonele dimprejur erau populate cu același neam de oameni, crescatori de animale, oieri, atunci cred totuși că e ușor de acceptat că distanța de la întreaga provincia istorica Maramureș și până în Muntii Tatra e numai bună de parcurs, lejer cu oile pe jos însoțite de câini în transhumanță .
De fapt s-a și făcut în anul 2013 o astfel de reconstituire a drumului oierilor din Carpații Românești până în Carpații Polonezi (transhumanțele se făceau indiferent de cine administra teritoriile traversate) în colaborare cu vlahii/românii vechi(gorali) din Polonia, pe vechile rute documentate. EXISTĂ și un topic deschis despre acest proiect în secțiunea "Stâna la noi" - Proiectul Transhumanța
CLICK viewtopic.php?f=7&t=2142
Am făcut câteva printscreen-uri cu exemplarul de Bălan Românesc din clipul postat de dvs. , clip filmat cred că înainte de 1990 dacă nu mă înșel, pt a fi mai ușor de reperat ca și Ciobănesc Românesc Bălan reprezentativ.
Harta cu provinciile istorice românești întregi
Detaliu cu provincia istorică românească întreagă Moldova
MUNȚII CARPAȚI SE ÎNTIND PE 1700 KM DIN CARE JUMĂTATE SE AFLĂ ÎN ROMÂNIA AȘA CUM ARATĂ EA AZI.
"The range stretches from the far eastern Czech Republic (3%) in the northwest through Slovakia (17%), Poland (10%), Hungary (4%) and Ukraine (10%) Serbia (5%) and Romania (50%) in the southeast."
„Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul, / Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul”
.
